unuplusdouaroti.blogspot.com Web analytics

13.07.2016

Nordkapp, ziua 11 - primele fiorduri

Articolul anterior: ziua 10


Ce ciudat si totodata frumos e sa nu se faca noapte niciodata. Aseara pentru prima oara in viata am vazut "midnight sun" adica imi batea la propriu soarele in ochi pe la ora 1:30. Atmosfera e ireala... e zi dar totul pare incremenit pentru ca toata lumea doarme, nu e nicio miscare si ai impresia ca esti intr-un film sf apocaliptic in care toata populatia planetei a disparut si tu esti singrul supravituitor. Si ca sa te bucuri ca ai scapat, bei o bere... :)
Azi nu e graba mare. Maine ne intalnim cu niste prieteni in Lofoten si avem tot timpul sa ajungem. E din nou soare si senin si chiar e cald. Dupa aproape o saptamana, imi e cald cand stau la soare! Ne strangem din nou tot calabalacul, ne curatam si ne ungem lantul si plecam pe la 12.00. Nici nu conteaza ora, am putea sa plecam la orice ora si sa mergem cat ne tin puterile pentru ca oricum nu ne prinde noaptea. Singura problema e ca o luam spre sud si la un moment dat tot o sa dam de noapte deci incercam totusi sa nu decalam programul prea mult.

camping langa Alta
 Prima parte a drumului e destul de lenta, traversam orasu Alta si e destul de aglomerat iar limitele de viteza sunt intre 30 si 50km/h. Dupa jumatate de ora, in sfarsit iesim din oras. Drumul urmareste linia tarmului si avem parte de privelisti superbe. Din cand in cand mai trecem printr-un tunel apoi iar peisaje cu munti si mare si tot asa. Peisajul e incredibil: peste tot in jur se vad munti stancosi, unii cu urme vagi de zapada, altii acoperiti de ghetari. E putin "enervant" uneori pentru ca trebuie sa ocolim mici fiorduri si pentru zeci de kilometri aproape ca ne invartim in acelasi loc.
La un moment dat dupa ce traversam capatul dinspre uscat al unei peninsule, coboram pe malul unui alt fiord si aici o parte din suprafata apei este acoperita de o patura compacata de ceata care urca usor si pe cele 2 maluri ale fiordului. Imaginea e ireala, mai ales cand soseaua traverseaza capatul acestui nor care s-a lipit de suprafata apei.

langa Sørkjosen

langa Sørkjosen
Soseaua urmareste in mare malul apei dar din cand in cand mai urca la cateva zeci sau chair sute de metri altitudine pentru a trece in urmatorul fiord. Am vrea sa oprim din 10 in 10 kilometri sa mai admiram peisajul dar din pacate nu avem chair atata timp la dipozitie.
Ce  destul de deranjant la nord de cercul polar, este faptul ca soarele sta tot timpul destul de jos fata de orizont si din cauza asta, pe de-o parte mergem foarte mult cu soarele in ochi iar in momentul cand traversezi un loc umbrit, frigul iti cam intra in oase. Soarele asta care ne bate constant in ochi ne oboseste destul de tare... Asa suntem noi... acum 2 zile ne plangeam ca e frig si ca ploua, acum e prea mult soare si tot nu e bine! ce oameni!!

Sørkjosen
langa Olderdalen
Dupa evenimentul cu roata, bugetul a devenit destul de strans asa ca icercam sa mancam doar in benzinarii si in supermarket-uri. Benzina parca s-a mai ieftinit putin fata de acum cateva luni cand faceam calculele de buget asa ca ar trebui sa fie ok.
Dupa vreo 350km de mers cu soarele in ochi, oboseala pune stapanire pe noi! Am vrea sa mancam ceva cald si sa gasim un loc bun de campare. Ne decidem sa ne oprim undeva pe langa Setermoen la vreo 80 km de Narvik. In seara asta vom gati paste! Ne-am cumparat tot ce ne trebuie pentru niste carbonara, daca gasim si un camoing cu bucatarie, totul ar fi perfect. Si iata ca in primul camping in care oprim toul e ok. Desi gazdele sunt o famile de coreeni cu care nu prea ne intelegem, pana la urma se pare ca au tot ce aveam nevoie.

langa Olderdalen
Birtavarre
Maine mai avem 100 km si ajungem in Lofoten. Aici ne vom petrece cateva zile cu un grup de prieteni. Dupa 11 zile de mers in medie vreo 450km/zi in sfarsit vom avea parte de o pauza. Practic aici ajungem la jumatatea acestei calatorii. In Lofoten vom ajunge la 5000km parcursi.

citeste mai departe: pauza la Lofoten



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu